M-ai intrebat de ce iubesc atat de mult bancile din parc. Am fost fericita cand i-am vazut pe mami si Adi cu Ligia si Vio pe o banca in parc. Noi mergeam spre terasa Parc, ma purtai in palme, abia trezita din letargie. Stii tu, bancile nu uita niciodata oamenii care le-au vizitat. Bancile au o memorie extraordinara! Tin minte fiecare cuvintel al tututror celor care le sed. Vezi tu, de aceea iubesc eu bancile...nu vor uita niciodata fericirea alor mei din seara aceea. Si pe deasupra, mai era si vara...