joi, 24 septembrie 2009

14.09

daca bolile ajung pana in oasele noastre si tremuram toti
si zornaim ca niste schelete
ingropate intre 4 pereti de sticla de piele de carne
atunci imi inghit lacrimile
mi le scurg pana la imbinarile corpului meu de insecta
sa-mi unga incet si uleios incheieturile
sa ma inmoaie toata ca pe un burete greu spongios
sa devin o papusa de carpa

de fiecare data la mijloc de septembrie
ploua
corpul meu se umfla
ploaia imi aduce aminte ca de-acum incepe scoala
ca de-acum nu mai am tata
ca de-acum totul se spala incet incet
pana vine frigul